Cronica unei jupuieli publice

Ştiu că am mai spus-o, însă tare îmi place să o repet. Decizia celor aflaţi la putere în administraţia locală de a mări taxele şi impozitele cu 20% (cea mai mare creştere din România) este pe cât de inoportună, în această perioadă, pe atât de nejustificată, având în vedere motivele „subţiri” invocate de autorităţi.
Am avut curiozitatea să calculez, cu aproximaţie, cîţi bani va încasa administraţia locală în urma acestei majorări fără precedent a birurilor. Ei bine, aproximativ 40 de miliarde lei vechi (în cazul în care toată suflarea cetăţenească contribuabilă îşi va plăti impozitele) este suma pentru care aceste paiaţe politice au ales să ne jupoaie de piele, iar ei să rămână liniştiţi, în funcţiile lor călduţe, lăudându-se doar cu respectul şi responsabilitatea pentru cetăţeni.
Dar să vedem pentru ce trebuie să plătim acest preţ suplimentar, clocit 100% artificial de aceste găini politice de Gostat (şi aici îmi cer iertare de la harnicele fiinţe outoare,  care în scurta lor viaţă produc ceva pentru societate). Păi vă spuneam că, în primul rând, pentru liniştea lor, care printre altele, înseamnă: continuarea asfaltărilor promise clienţilor politici, „plantarea” unui nou sens giratoriu în imediata vecinătate a terenurilor de tenis de la Fibec, comandarea unui studiu de fezabilitate pentru proiectul ştiinţifico-fantastic de modernizare a centrului civic şi a unui studiu de oportunitate în urma căruia o mare parte a Casei Tineretului se va transforma într-un cazino, plombarea sutelor de gropi din carosabil cu tehnologia buteliei de aragaz şi a arzătorului de pârlit porcul, aranjarea câtorva borduri politice, unul-două concerte stradale, finanţarea fotbalului electoral şi nu în cele din urmă, spoirea câtorva grădiniţe, şcoli ori spitale, toate tocmite „la sânge” de comisiile de încredinţare directă ori de licitaţie (aceste comisii care sunt adevărate „fabrici de succes” ale băieţilor deştepţi din administraţia locală vor face obiectul altui material, în care am să vă explic exact mecanismul aproape perfect al şmecheriilor) girate de deontologii de Primărie. Sunt sigur că mi-au scăpat multe din „marile realizări” gândite de administraţia Tiseanu în contul acestor 40 de miliarde de lei vechi, dar sunt tot atât de sigur că, în marea lor majoritate, ele ar fi trebuit reportate pentru vremuri mai bune şi poate chiar eliminate definitiv din cârca contribuabilului. Numai că un astfel de raţionament, zic eu al unui om normal, nu se potriveşte cu gândul lor cel mare şi anume acela de a câştiga alegerile din 2012 cu orice preţ şi, ce ironie, cu ajutorul zecilor de miliarde din buzunarul tot mai gol al cetăţeanului. Ce chestie interesantă! Jupoi populaţia cu noi taxe şi impozite, asfaltezi trei străzi... iar în campania electorală te întorci la uşa celui jupuit şi-i spui: „Vezi ce-am făcut noi pentru tine? Votează-ne!” Şi când mai pui la socoteală că din toată afacerea le rămâne şi de „o măslină”, politica lor se transformă într-un vis frumos! Acum înţelegeţi de ce ţin ăştia cu dinţii de privilegiile lor?

Sunt sigur că deontologii din Primărie, care mai devreme sau mai târziu vor da socoteală, vor spune că lista „marilor realizări” enumerate mai sus este doar ceea ce vrea să scoată în evidenţă un ziarist care îi critică tot timpul.
Aş putea să fiu de acord cu o astfel de abordare, în măsura în care, la rândul lor, vor prezenta opiniei publice cum anume vor fi cheltuiţi, leu cu leu, toţi aceşti bani pe care cetăţenii ar fi putut să-i folosească spre binele familiei lor. Pe lângă asta, ei trebuie să ne mai spună câte miliarde se cheltuiesc pentru aparatul propriu al Primăriei în fiecare an în contul salariilor, întreţinerii, combustibililor, telefoniei, deplasărilor, sporurilor, protocolului şi ce economii s-au făcut la acest capitol. Nu mai zic că înainte de a aproba „marea jupuială publică”, nişte administratori responsabili de oraş ar fi trebuit să prezinte opiniei publice o analiză complexă din care să reiasă că singura soluţie pentru ca bugetul local să nu se prăbuşească (dacă aici s-a ajuns după managementul lor) este mărirea taxelor. Şi asta după ce, în prealabil, funcţionarii din Primărie şi şefii lor ar fi făcut nopţi albe încercând să găsească alte soluţii, pentru a nu pune presiune pe cetăţeni. Dar ce vorbesc eu de nopţi albe, de analize economice, de strategii de criză ori dezvoltare a oraşului, când singura lor preocupare, de ani de zile, este „serviciul de colectare taxe şi asfaltare”, brevetat de ei, unde banii se strâng, se cheltuiesc şi de cele mai multe ori se întorc în teşcherea.
Zilele trecute am urmărit, pe toate canalele tv, răzmeriţa englezilor împotriva unor decizii de austeritate impuse de administraţia britanică. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi apăra drepturile. Nu sunt adeptul unor astfel de confruntări stradale, însă nu mă pot împăca cu ideea pacifismului de prost gust românesc. Tăcerea noastră le dă aripi acestor găinari care ne batjocoresc tocmai pentru că ne-au simţit slăbiciunea.
Sunt curios dacă recentul demers al singurului partid de opoziţie din oraş, de a strânge semnături de la cetăţeni în favoarea anulării hotărârii prin care Consiliul Local a majorat taxele şi impozitele locale cu 20%, va avea succes. Demersul este unul legitim şi se bazează pe dreptul cetăţenesc de a nu fi de acord cu ceea ce o mână de politruci slugarnici a hotărât că este bine pentru comunitate.
Probabil că cei împotriva cărora se îndreaptă această iniţiativă o vor socoti drept propagandă politică a concurenţei. Chiar şi aşa să fie, eu cred că este un bun prilej de a le transmite celor care nu ţin cont de părerile noastre că a trectul timpul în care ne puteau scuipa în faţă fără să primească înapoi un dos de palmă peste bot.

P.S. 1 Sâmbătă, 26 martie, operaţiunea „furtună în deşert” a revenit pe străzile Câmpinei. Cine s-a încumetat să iasă pe stradă a primit, în contul măririi taxelor şi impozitelor cu 20%, porţia de nisip în gură şi de praf în ochi de la administraţia Tiseanu. Aşteptăm ploaia, care nu mai vine, singura care mai poate spăla ruşinea!
P.S. 2 După cum mă aşteptam, cumetria din administraţia locală înfloreşte. Celebrii soţi Nistor, ştiţi d-voastră care, unul la Piaţă, altul la Poliţia Comunitară (sau viceversa, cine mai ştie?!), au cam intrat într-un con de umbră. Se zice că în vogă acum sunt  domnii Comănescu, tată şi fiu, primul inspector la Piaţă (care nu ştie nici el ce inspectează), celălalt electrician la Primărie. Dar nu orice fel de electrician, ci unul care se zice că este băgat în priza din cabinetul 1 şi care ar avea puţină legătură cu firma portocalie care construieşte bazinul de înot de la căminele Petrol. Vă spun eu povestioara altă dată, când o să aflu şi cam ce învârte numitul Drăgănoiu în partitura asta.
P.S. 3  Să ceri taxă de urbanism de 100 de milioane lei vechi unei asociaţii de proprietari care şi-a anvelopat blocul pe cheltuiala ei, mi se pare o altă tâmpenie marca „administraţia Tiseanu”. De aici reiese foarte clar că pe ăştia îi doare în cot de cetăţeni şi de problemele lor. Pentru a rezolva astfel de situaţii,  Consiliul Local ar trebui să adopte o hotărâre prin care anveloparea locuinţelor să fie exceptată de la plata oricăror taxe locale.