marți, 22 martie 2011

Pacientul politic

De foarte mult timp vorbesc aici despre politruci şi găştile lor, a căror singură preocupare este aceea de a devora banul public şi de a pune mâna pe toate bunurile care pot face obiectul unei decizii politice, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Nu am avut niciodată pretenţia că sunt deţinătorul adevărului, însă rând pe rând, multe dintre cele despre care am scris se adeveresc azi.
Am să vă dau doar un singur exemplu şi asta din lipsă de spaţiu, ca să înţelegeţi mai bine cum se pune problema în această societate românească patronată de lichele, în special de cele politice: zilele trecute, deputatul PDL Florin Anghel a fost declarat de presa centrală (ziare de mare tiraj şi televiziuni) printre primii parlamentari din România la capitolul devoratorilor de bani publici. Firmele pe care le controlează înregistrează mari profituri de pe urma lucrărilor publice şi asta în timpul în care sute de mii de alte societăţi au dat faliment ori se zbat în mocirla unei economii naţionale prăbuşite. Anghel se mândreşte cu asta şi se crede un tip isteţ, pentru că face parte dintr-o gaşcă aflată la putere, aşa cum de altfel a avut talentul sa se insinueze în toată cariera sa politică. Anghel este, de fapt, un pacient politic, greu de diagnosticat, însă cu siguranţă interesant de studiat. Nu mi-am propus să dezvolt azi acest subiect deosebit de complex (care ar putea face chiar obiectul unui întreg serial publicistic), pentru că scopul meu este altul şi anume acela de a atrage atenţia că acest gen de politician, alături de gaşca sa, bine înfipt în coasta PDL-ului local condus de Tiseanu, are şi va avea un cuvânt greu de spus în administraţia locală. Ei azi prosperă în tăcere, într-o perioadă de  criză, acoperiţi de complicitatea lui Tiseanu (pe plan local), pentru ca mai târziu să iasă din nou în faţă cu buzunarele doldora, ca o soluţie pentru cei slabi, care din ignoranţă ori sărăcie îi vor susţine. Tiseanu ştie exact câţi bani publici le intră ăstora în buzunare, însă tace chitic, pentru că fără sprijinul lor în Consiliul Local ori în viitoarea campanie electorală, mitul său riscă să se prăbuşească. Dacă teoria mea este falsă, îl invit pe Horia Tiseanu să ne spună câte miliarde au încasat firmele controlate de Anghel în ultimii ani din bugetul local pentru studii de fezabilitate (oportune sau nu) ori cine controlează firmele care asigură diverse servicii spitalelor din Câmpina? Sau poate ne răspunde domnul Tiseanu cum a ajuns la concluzia că megaproiectul de modernizare a centrului civic (pentru care a cheltuit deja aproximativ 1,2 miliarde lei vechi) este nerealizabil şi totuşi se gândeşte să comande (probabil tot la firmele controlate de Anghel) un studiu de fezabilitate care să coste alte miliarde, doar aşa, ca să existe, în caz de nevoie. Dacă aceste întrebări au un grad prea mare de dificultate, îi ofer altele două, mai „uşoare”: cine a dat ordin să se concesioneze hotelul de la Casa Tineretului unei firme care are ca obiect de activitate jocurile de noroc şi câţi bani vor încasa firmele controlate de Anghel de pe urma proiectului de modernizare a Căii Dacia? Evident, nu aştept să primesc răspunsuri, pentru că astfel de adevăruri ar putea declanşa reacţii în lanţ mai ceva ca la Fukushima.

P.S. 1 Un copil are nevoie urgentă de ajutorul nostru. Victimă a unei erori medicale, Drăgan Andrei Alexandru, nu aude şi nu vorbeşte la aproape 4 ani. Are nevoie de 30.000 de euro pentru un implant care ar putea să îi ofere o viaţă normală. Sunt curios dacă vreunul dintre toţi aceşti devoratori de bani publici se va îndura să îl ajute cu ceva pe acest copil atât de devreme încercat de viaţă.
P.S. 2 Duminică, pe stadionul Poiana a fost spectacol atât pe teren, unde CSM a arătat ca o echipă bine închegată, cât şi în tribună, unde circula din gură în gură un banc pe seama primarului Tiseanu: „De ce a ales Tiseanu să investească bani publici în fotbalul local şi tocmai la Unirea Câmpina? Pentru că s-a gândit că Mara & Co. ar fi de acord să construiască un sens giratoriu în cercul de la mijlocul terenului pentru un pumn de arginţi”.

Niciun comentariu: