Nu am făcut o obsesie pentru mărirea taxelor şi impozitelor locale cu 20%, însă această decizie a „alianţei” aflate la putere în administraţia locală a deschis o adevărată cutie a Pandorei în societatea câmpineană. Evident că primul impuls al celor nemulţumiţi (care am aflat că sunt de ordinul miilor) de această decizie negândită (ca să nu spun nesimţită) a fost acela de a se întreba în ce măsură banii din bugetul local sunt cheltuiţi cu folos şi mai cu seamă corect. Decizia de a pune presiune pe contribuabili într-o perioadă de criză ar fi trebuit susţinută de un motiv foarte serios, cum ar fi, de exemplu, acela că banii din bugetul local nu sunt de ajuns pentru serviciile publice de strictă necesitate. I-aţi auzit d-voastră pe conducătorii urbei plângându-se de aşa ceva? Bineînţeles că nu. Nu am făcut un calcul (promit să îl fac în curând), însă cred că bugetul local al anului în curs ar fi ajuns pentru cheltuieile de strictă necesitate, fără să fie nevoie de majorarea taxelor şi impozitelor locale cu un procent atât de mare.
De fapt, cheia acestei jupuieli publice stă în altă parte. Anul 2011 este unul preelectoral, în care cei aflaţi la putere trebuie să bifeze puncte la capitolul imagine publică, iar pentru asta le trebuie bani publici. O parte din aceşti bani nu puteau să vină decât din suplimentarea taxelor, pentru că, după cum bine ştim, aleşii noştri sunt aproape incapabili să aducă fonduri extrabugetare (sunt vreo două excepţii, cu fonduri europene, pentru care ei nu au nici un merit).
Dar să vedem care a fost planul şi cum înţeleg ei să cheltuiască aceşti bani. Puţină lume ştie că sferele de influenţă din administraţia locală sunt delimitate, prin fişa postului, după cum urmează: primarul Tiseanu se ocupă de investiţii, viceprimarul Dragomir de reparaţii, iar consilierul personal al primarului, Alin Moldoveanu, de curăţenia oraşului. Şi mai puţină lume ştie că aceşti oameni gestionează (a se vedea în bugetul local), de ani de zile, sume importante pentru zonele de care sunt direct responsabili. Anul acesta, Tiseanu răspunde de un buget de 100 miliarde lei vechi, Dragomir de 54 miliarde lei vechi, iar Moldoveanu de 50 miliarde lei vechi. Sumele sunt aproximative, dar foarte aproape de cele reale. Aşadar, trei oameni hotărăsc ce lucrări publice se vor executa şi în conturile cui vor intra peste 200 miliarde lei vechi. Tot ei sunt cei care au fost „mandataţi” să vegheze dacă aceşti bani sunt cheltuiţi în realul folos al comunităţii şi mai ales corect. În mod normal, Consiliul Local ar trebui să gireze aceste lucruri, însă ştim cu toţii care sunt sferele de influenţă în legislativul local. Ca o paranteză, am să vă reamintesc că suplimentarea taxelor şi impozitelor locale cu 20% înseamnă încasări de aproximativ 40 miliarde lei vechi şi vă las pe d-voastră, cititorii, să vă imaginaţi care dintre cei trei va gestiona această sumă. N-am să plec de la premisa că vreunul dintre ei este de rea credinţă, pentru că nu ar fi corect, însă am să vă dau doar câteva exemple care îmi vin acum la îndemână despre cum s-a cheltuit ori urmează să se cheltuiască banul public în Câmpina: 5,5 miliarde lei vechi pentru sensul giratoriu de la Fibec; 1,5 miliarde lei vechi pentru premiile proiectului science-fiction de modernizare a centrului civic; 5,5 miliarde lei vechi pentru lucrări de reparaţii la fostul spital de boli contagioase, desfiinţat anul trecut; 5,5 miliarde lei vechi pentru renovarea unei clădiri de la Spitalul Voila, care se vrea a fi un centru social de primire a persoanelor cu probleme; 10-12 miliarde lei vechi (dacă nu chiar mai mult) pentru lucrări de izolare termică a Spitalului Municipal, în condiţiile în care la capitolul dotări strict medicale, pe secţiile spitalului este dezastru; cel puţin două miliarde lei vechi pentru fotbalul electoral în urma asocierii grabnice cu Unirea Câmpina. Sumele sunt aproximative, dar foarte aproape de cele reale. Lista ar putea fi îngrozitor de lungă, dacă ar fi să trecem în revistă doar cheltuielile cu mari semne de întrebare din anii trecuţi şi din cel care abia a început.
Fără să îmi dau cu părerea despre utilitatea unor astfel de cheltuieli publice (vă las pe dvs. să o faceţi), am să subliniez faptul că o mare parte din ele sunt făcute pe bani nejustificat de mulţi, ceea ce îmi dă dreptul să cred că au fost zămislite de aceşti politruci cu dedicaţie pentru anumite firme agreate. Cine îi controlează? Nimeni. Nouă nu ne rămâne decât să aşteptăm alegerile din patru în patru ani şi eventual să-i sancţionăm. Numai că şi chestia asta cam pică, pentru că, scârbiţi de ei, nu mergem la vot şi îi lăsăm să-şi facă mendrele cu buzunarele pline, printre primitorii de băşti, găleţi şi hârtie igienică.
Pentru că situaţia asta trebuie să înceteze (altfel viitorul nu sună bine deloc), avem dreptul să le cerem politrucilor, care sunt şi vor fi la conducerea oraşului, foarte multă transparenţă. De pildă, să informeze opinia publică (pe site-ul Primăriei şi în presa locală) despre toate licitaţiile, încredinţările directe de până la 15.000 de euro şi în general tot ceea ce ţine de cheltuieli publice, cu date concrete, nume de firme, devize de lucrări, procese verbale de recepţie a lucrărilor etc. Asta înseamnă transparenţă totală şi respect faţă de cetăţeanul contribuabil.
Bineînţeles că implementarea unei astfel de idei acum (retroactiv, cel puţin de la începutul acestui mandat) ar provoca prăbuşirea eşafondajului „alianţei” care conduce oraşul şi în mod normal demisii în lanţ. Pentru ei pierderea puterii ar însemna şi falimentul politic, iar în unele cazuri chiar falimentul personal, pentru că în marea lor majoritate, aceşti politruci trăiesc exclusiv de pe urma banului public şi nu sunt în stare să se descurce în viaţa reală. Cu puţine excepţii.
De fapt, cheia acestei jupuieli publice stă în altă parte. Anul 2011 este unul preelectoral, în care cei aflaţi la putere trebuie să bifeze puncte la capitolul imagine publică, iar pentru asta le trebuie bani publici. O parte din aceşti bani nu puteau să vină decât din suplimentarea taxelor, pentru că, după cum bine ştim, aleşii noştri sunt aproape incapabili să aducă fonduri extrabugetare (sunt vreo două excepţii, cu fonduri europene, pentru care ei nu au nici un merit).
Dar să vedem care a fost planul şi cum înţeleg ei să cheltuiască aceşti bani. Puţină lume ştie că sferele de influenţă din administraţia locală sunt delimitate, prin fişa postului, după cum urmează: primarul Tiseanu se ocupă de investiţii, viceprimarul Dragomir de reparaţii, iar consilierul personal al primarului, Alin Moldoveanu, de curăţenia oraşului. Şi mai puţină lume ştie că aceşti oameni gestionează (a se vedea în bugetul local), de ani de zile, sume importante pentru zonele de care sunt direct responsabili. Anul acesta, Tiseanu răspunde de un buget de 100 miliarde lei vechi, Dragomir de 54 miliarde lei vechi, iar Moldoveanu de 50 miliarde lei vechi. Sumele sunt aproximative, dar foarte aproape de cele reale. Aşadar, trei oameni hotărăsc ce lucrări publice se vor executa şi în conturile cui vor intra peste 200 miliarde lei vechi. Tot ei sunt cei care au fost „mandataţi” să vegheze dacă aceşti bani sunt cheltuiţi în realul folos al comunităţii şi mai ales corect. În mod normal, Consiliul Local ar trebui să gireze aceste lucruri, însă ştim cu toţii care sunt sferele de influenţă în legislativul local. Ca o paranteză, am să vă reamintesc că suplimentarea taxelor şi impozitelor locale cu 20% înseamnă încasări de aproximativ 40 miliarde lei vechi şi vă las pe d-voastră, cititorii, să vă imaginaţi care dintre cei trei va gestiona această sumă. N-am să plec de la premisa că vreunul dintre ei este de rea credinţă, pentru că nu ar fi corect, însă am să vă dau doar câteva exemple care îmi vin acum la îndemână despre cum s-a cheltuit ori urmează să se cheltuiască banul public în Câmpina: 5,5 miliarde lei vechi pentru sensul giratoriu de la Fibec; 1,5 miliarde lei vechi pentru premiile proiectului science-fiction de modernizare a centrului civic; 5,5 miliarde lei vechi pentru lucrări de reparaţii la fostul spital de boli contagioase, desfiinţat anul trecut; 5,5 miliarde lei vechi pentru renovarea unei clădiri de la Spitalul Voila, care se vrea a fi un centru social de primire a persoanelor cu probleme; 10-12 miliarde lei vechi (dacă nu chiar mai mult) pentru lucrări de izolare termică a Spitalului Municipal, în condiţiile în care la capitolul dotări strict medicale, pe secţiile spitalului este dezastru; cel puţin două miliarde lei vechi pentru fotbalul electoral în urma asocierii grabnice cu Unirea Câmpina. Sumele sunt aproximative, dar foarte aproape de cele reale. Lista ar putea fi îngrozitor de lungă, dacă ar fi să trecem în revistă doar cheltuielile cu mari semne de întrebare din anii trecuţi şi din cel care abia a început.
Fără să îmi dau cu părerea despre utilitatea unor astfel de cheltuieli publice (vă las pe dvs. să o faceţi), am să subliniez faptul că o mare parte din ele sunt făcute pe bani nejustificat de mulţi, ceea ce îmi dă dreptul să cred că au fost zămislite de aceşti politruci cu dedicaţie pentru anumite firme agreate. Cine îi controlează? Nimeni. Nouă nu ne rămâne decât să aşteptăm alegerile din patru în patru ani şi eventual să-i sancţionăm. Numai că şi chestia asta cam pică, pentru că, scârbiţi de ei, nu mergem la vot şi îi lăsăm să-şi facă mendrele cu buzunarele pline, printre primitorii de băşti, găleţi şi hârtie igienică.
Pentru că situaţia asta trebuie să înceteze (altfel viitorul nu sună bine deloc), avem dreptul să le cerem politrucilor, care sunt şi vor fi la conducerea oraşului, foarte multă transparenţă. De pildă, să informeze opinia publică (pe site-ul Primăriei şi în presa locală) despre toate licitaţiile, încredinţările directe de până la 15.000 de euro şi în general tot ceea ce ţine de cheltuieli publice, cu date concrete, nume de firme, devize de lucrări, procese verbale de recepţie a lucrărilor etc. Asta înseamnă transparenţă totală şi respect faţă de cetăţeanul contribuabil.
Bineînţeles că implementarea unei astfel de idei acum (retroactiv, cel puţin de la începutul acestui mandat) ar provoca prăbuşirea eşafondajului „alianţei” care conduce oraşul şi în mod normal demisii în lanţ. Pentru ei pierderea puterii ar însemna şi falimentul politic, iar în unele cazuri chiar falimentul personal, pentru că în marea lor majoritate, aceşti politruci trăiesc exclusiv de pe urma banului public şi nu sunt în stare să se descurce în viaţa reală. Cu puţine excepţii.
P.S. 1. Primesc în continuare ameninţări de tot felul. Ultima a venit aşa, mai indirect, din partea unora la care nu mă aşteptam. Băieţii mi-au transmis că dacă nu mă liniştesc, mă vor da afară din spaţiul de la Casa Tineretului, pe care îl ocup cu sediul redacţiei. Le-am trimis vorbă că nu au primit moştenire de la familia lor nici oraşul, nici Casa Tineretului şi nici dreptul de a face legea după bunul lor plac. Mai mult de atât, i-am asigurat că eu pot scrie despre şmecheriile lor şi de pe o bancă din Piaţa Centrală, unde mă pot aşeza cu un laptop în braţe, fără a avea nevoie de cei patru pereţi la care se face referire. Mi-e scârbă şi din nefericire pentru ei acest sentiment îmi dă şi mai multă putere.
P.S. 2. Săptămâna trecută, portăreii trimişi de Primărie s-au prezentat din nou la uşa Şcolii Postliceale Sanitare Dr. Dinu pentru a forţa evacuarea acestei instituţii de învăţământ şi, după mine, pentru a batjocori memoria celui care a fost Doctor Florea Dinu, omul care a schimbat vieţile a sute de pacienţi din ţară şi din străinătate prin harul şi inventivitatea sa medicală. Aproape în acelaşi timp, politrucii de la conducerea oraşului aprobau concesionarea hotelului de la Casa Tineretului pentru 25 de ani, în urma unei decizii venite pe firul scurt de la şefii lor. De aici trageţi dvs. concluzia, pentru că mie, după cum spuneam mai înainte, mi-e scârbă.
P.S. 2. Săptămâna trecută, portăreii trimişi de Primărie s-au prezentat din nou la uşa Şcolii Postliceale Sanitare Dr. Dinu pentru a forţa evacuarea acestei instituţii de învăţământ şi, după mine, pentru a batjocori memoria celui care a fost Doctor Florea Dinu, omul care a schimbat vieţile a sute de pacienţi din ţară şi din străinătate prin harul şi inventivitatea sa medicală. Aproape în acelaşi timp, politrucii de la conducerea oraşului aprobau concesionarea hotelului de la Casa Tineretului pentru 25 de ani, în urma unei decizii venite pe firul scurt de la şefii lor. De aici trageţi dvs. concluzia, pentru că mie, după cum spuneam mai înainte, mi-e scârbă.
Un comentariu:
E tare propunerea ta dar nu o vor pune in aplicare niciodata pentru ca sunt corupti la PRIMARIE
Trimiteți un comentariu