De câteva zile a început oficial campania electorală locală şi odată cu ea tot felul de pomeni colective ori individuale zămislite de minţile iscoditoare ale politrucilor avizi de putere. Fie că sunt în opoziţie ori la putere, candidaţii îşi amintesc subit de nevoile oamenilor şi de preocupările lor mai mult sau mai puţin intelectuale, care ar putea fi cuantificate în voturi cu un minim de efort financiar (bugetar). Aşa se face că auzim de excursii obligatorii, bonuri de masă personalizate cu emblema Câmpinei şi semnătura primarului în exerciţiu, serate muzical-distractive în cluburi de noapte, saci cu cartofi expediaţi direct la domiciliul votantului, serbări câmpeneşti în jurul unor furgonete cu alimente, cine explicative şi chiar manifestări culturale unicat dedicate scriitorilor, ultima găselinţă şi poate cea mai surprinzătoare a administraţiei Tiseanu prin intermediul căreia şi-a propus să obţină cu bani publici simpatia intelectualilor. În fapt, este vorba despre premierea scriitorilor câmpineni (concursul „Cartea anului 2011”), aceiaşi faţă de care culturnicii portocalii (acum verzi) au avut o atitudine aproape sfidătoare în toţi aceşti ani, preţuindu-i cam la acelaşi nivel cu al unui asistat social. Nu intru în detalii şi nu vreau să vorbesc despre cei care au organizat această sindrofie intelectuală (Marian Dulă, Viorel Bondoc, Liliana Ene...) şi nici despre cei care au acceptat să participe (în sensul de a primi o astfel de recompensă falsă), însă nu mă pot abţine să nu remarc esenţa întâlnirii respective, izvorâtă din singurele vorbe rostite acolo de primarul Tiseanu, prezent la „festivitatea” de premiere: „Plicul pe care îl primesc scriitorii este aşa umflat pentru că am pus acolo bancnote mici, să pară mai consistent”.
La câteva zile distanţă, unul dintre scriitorii premiaţi, Codruţ Constantinescu, absent în momentul decernării premiilor (!!!), scria pe blogul personal:
„Despartire necesara
Dupa ce am mai aflat cate ceva din masinatiunile local-campinene, tipic provinciale (un juriu de fatada!) care au avut loc cu ocazia concursului "Cartea anului 2011" am hotarat sa incetez orice fel de colaborare cu institutiile implicate, intr-un fel sau altul. Consider ca subventia acordata anul trecut (una singura-2500 lei- si care nici macar nu a asigurat intreaga suma necesara, restul, de 1800 de lei fiind cofinantarea mea personala), pentru publicarea cartii "In labirint sunt umbre si lumini" (Editura Vremea, BUCURESTI, 2011) generoasa, a fost compensata de cele 50-60-70 (nu le-am numarat) de materiale (studii, recenzii, articole, interviuri) pe care le-am publicat gratuit in Revista Noua din 2005 incoace dar si de serviciile de transport (ruta Ploiesti-Campina) asigurate de subsemnatul, din dragostea pentru R9(!), pe care PMC nu le prea asigura, dar si de cele cateva manifestari in care m-am implicat (as adauga acum, ca prostu). Ion Balu avea perfecta dreptate in adoptarea atitudini sale de raceala si izolare fata de jocurile locale de si din culise pe care le face un singur personaj: Costicla Trandafir, inconjurat de adulatia generala a tamaierilor celor din jur, pe principiul: tu ma lauzi acu' ca te laud si io mai incolo. Trebuie sa ma multumesc cu Bucurestiul si modestele R22, Obs. Cultural si Dilema Veche.O despartire grea dar necesara.Purificatoare.Vitala. Viata culturala in Campina trebuie sa se rezume la ei, pentru ei, catre ei.Se mai intreaba cineva de ce nu mai vine naibii nimeni din urma? Cu astfel de modele , este usor de explicat”.
La prima vedere, supărarea scriitorului Codruţ Constantinescu nu pare a avea nicio legătură cu esenţa celor scoase de mine în evidenţă, însă cred că cele două atitudini formează întregul unei palme peste faţa unor politruci obraznici care se folosesc de slăbiciunile lumeşti ale unor oameni de cultură.
La câteva zile distanţă, unul dintre scriitorii premiaţi, Codruţ Constantinescu, absent în momentul decernării premiilor (!!!), scria pe blogul personal:
„Despartire necesara
Dupa ce am mai aflat cate ceva din masinatiunile local-campinene, tipic provinciale (un juriu de fatada!) care au avut loc cu ocazia concursului "Cartea anului 2011" am hotarat sa incetez orice fel de colaborare cu institutiile implicate, intr-un fel sau altul. Consider ca subventia acordata anul trecut (una singura-2500 lei- si care nici macar nu a asigurat intreaga suma necesara, restul, de 1800 de lei fiind cofinantarea mea personala), pentru publicarea cartii "In labirint sunt umbre si lumini" (Editura Vremea, BUCURESTI, 2011) generoasa, a fost compensata de cele 50-60-70 (nu le-am numarat) de materiale (studii, recenzii, articole, interviuri) pe care le-am publicat gratuit in Revista Noua din 2005 incoace dar si de serviciile de transport (ruta Ploiesti-Campina) asigurate de subsemnatul, din dragostea pentru R9(!), pe care PMC nu le prea asigura, dar si de cele cateva manifestari in care m-am implicat (as adauga acum, ca prostu). Ion Balu avea perfecta dreptate in adoptarea atitudini sale de raceala si izolare fata de jocurile locale de si din culise pe care le face un singur personaj: Costicla Trandafir, inconjurat de adulatia generala a tamaierilor celor din jur, pe principiul: tu ma lauzi acu' ca te laud si io mai incolo. Trebuie sa ma multumesc cu Bucurestiul si modestele R22, Obs. Cultural si Dilema Veche.O despartire grea dar necesara.Purificatoare.Vitala. Viata culturala in Campina trebuie sa se rezume la ei, pentru ei, catre ei.Se mai intreaba cineva de ce nu mai vine naibii nimeni din urma? Cu astfel de modele , este usor de explicat”.
La prima vedere, supărarea scriitorului Codruţ Constantinescu nu pare a avea nicio legătură cu esenţa celor scoase de mine în evidenţă, însă cred că cele două atitudini formează întregul unei palme peste faţa unor politruci obraznici care se folosesc de slăbiciunile lumeşti ale unor oameni de cultură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu