Inventarul proştilor (I)

Aveţi idee câţi proşti sunt în ţara asta? Unii mi-au sugerat că ar fi fără număr, însă eu m-am încăpăţânat să le fac inventarul. Convins fiind că voi avea mult de lucru, am împărţit, de la bun început, povestea proştilor în mai multe capitole (I, II, III), în ideea în care, într-o bună zi voi strânge destul material pentru o antologie.

Sincer, nu m-am hotărât cu ce categorie să încep şi asta pentru că mi-a fost dat să întâlnesc o mulţime de proşti pe care cu greu aş putea să-i categorisesc. Voi încerca, însă, o clasificare, fără a avea pretenţia că este cea mai corectă.

Cei mai periculoşi sunt proştii cu legitimaţie de partid, pe care îi găseşti în orice localitate din ţărişoara asta, inclusiv în Câmpina, renumit „intelectuală“. De exemplu, la noi sunt aceia care l-au arătat cu degetul pe Adrian Dochia, prezentatorul spectacolului „Meteor - 40 de ani“, pentru că a îndrăznit să spună, pe scena Casei de Cultură „Geo Bogza“, în faţa a sute de oameni, adevărul despre administraţia locală şi anume faptul că nu a ajutat cu nimic la realizarea momentului aniversar al celei mai titrate trupe de muzicieni care a fost vreodată la Câmpina, Meteor. După un spectacol magnific, pus în scenă cu eforturi umane şi materiale ale membrilor trupei şi ale prietenilor acestora, s-au găsit câţiva proşti cu legitimaţie de partid (din arcul puterii!!!) care să înfiereze cu mânie proletară „impertinenţa“ lui Adrian Dochia de a fi pus într-o lumină proastă conducerea oraşului. Sunt aceiaşi atârnători politici care nu au avut bunul simţ ca măcar în acest an aniversar al muzicii câmpinene, să arate un semn al recunoştinţei, invitând formaţia Meteor la serbările organizate de ziua oraşului. Legat de acest subiect, nu pot să nu remarc şi o altă categorie de proşti, puţin mai răsăriţi, a celor care au lipit afişe în diferite campanii electorale şi au primit în schimb câte un loc în picioare în administraţia locală şi la uşa stăpânilor. Ăştia, după ce au încercat să umilească trupa Meteor, condiţionând finanţarea de la bugetul public a concertului aniversar de 40 de ani, cu intervenţii politice pe scenă în timpul spectacolului, au vrut să dreagă busuiocul fluturând nişte diplome în faţa unor maeştrii aplaudaţi îndelung la scenă deschisă la finalul unui concert absolut impresionant. ULTERIOR, ARTIŞTII AVEAU SĂ AFLE CĂ DIPLOMELE SEMNATE DE MAI MARII ADMINISTRAŢIEI LOCALE ERAU, DE FAPT, ÎN ALB... NECOMPLETATE. 

Şi pentru că tot am vorbit de diplome, am să închei prin a vă enumera o altă categorie, şi anume a proştilor cu diplomă, care îşi freacă mâinile de bucurie la vestea că senatorul Georgică Severin se va înscrie în PSD şi le va ridica partidul până la cer, ca şi cel mai tare manager. Pe ăştia, sincer, îi compătimesc, pentru că încă nu îşi dau seama că omul este, de fapt, sub un contract de „leasing politic“ pentru care cineva a plătit, dar are pretenţia să îl ruleze până la final.

P.S. La sfâşitul săptămânii trecute am fost în deplasare cu fotbaliştii de la CSM Câmpina undeva la Cocorăşti Colţ alături de alţi aproximativ 50 de suporteri. Înainte de începerea meciului, am observat un om care stătea pe iarbă şi se uita intens la trei nuci verzi aşezate pe o scândură. M-am apropiat fără să-l deranjez şi am observat surprins că era nea Ilie, fostul „spintecător de burţi“ de la morga Spitalului Municipal. În primul moment am crezut că se află într-o stare de meditaţie transcedentală şi că se pregăteşte pentru o nouă „disecţie“. Mi-am revenit însă când, dintr-o dată, a ridicat capul şi a zis tăios: „Măi băiete, azi câştigăm!“ Omul dădea în bobi. M-am întors pe călcâie şi am plecat repejor, fără să-i răspund. După 90 de minute, profeţia avea să se împlinească.