Am scris aici de mai multe ori în ultimii ani că trăim într-o societate a paradoxurilor şi încă nu am vreun motiv să-mi schimb părerea. Mai mult decât atât, cred că m-am obişnuit cu multe dintre ele şi drept urmare nu le mai observ decât pe cele care ies în mod evident din tiparul anomaliilor deja „brevetate”. Pe cine mai surprinde faptul că statul şi administraţiile locale aruncă vagoane de bani în sistemul de sănătate, iar oamenii mor cu zile prin spitalele lipsite de aparatură medicală, personal calificat şi medicamente?! Sau că acelaşi stat cheltuie miliarde de euro pentru infrastructură şi în România încă nu avem 200 de kilometri de autostradă. Pe mine nu!
Cu toate astea, mă recunosc învins de sentimentul surprinderii atunci când paradoxalul îmbracă forma nesimţirii din partea unor politruci mărunţi puşi să gestioneze banul public în interesul cetăţeanului, iar ei îşi pun poalele în cap doar pentru faptul că deţin puterea. Ultimul exemplu de acest gen a fost pus în discuţie zilele trecute, la şedinţa lunară a Consiliului Local, când aleşii noştri au comentat aprins pe marginea celor câteva miliarde de lei vechi cheltuite de administraţia Tiseanu în scopul amenajării unui stabiliment de lux (în imediata vecinătate a Spitalului de Psihiatrie Voila) pentru persoanele cu probleme adunate de pe străzile oraşului. Mai clar spus, administraţia Tiseanu a plătit câteva miliarde (!!!) de lei vechi pentru reabilitarea (zugrăvirea...) şi igienizarea unei clădiri deja existente, tarif extrem de piperat pentru o astfel de cauză şi pentru oricare alta. Susţin ideea înfiinţării unui astfel de serviciu social pentru oamenii străzii (cu toate că administraţia Tiseanu nici măcar nu s-a obosit să facă un studiu de oportunitate în acest sens, pentru a-şi justifica demersul), însă nu pot să fiu de acord ca o mare parte din taxele şi impozitele mărite cu 20% şi plătite cu mari eforturi de populaţie să fie cheltuite într-un proiect care, în mod normal, putea fi realizat mult mai ieftin şi cu acelaşi efect pentru cei care au nevoie de sprijinul nostru.
Din nefericire, exemplul de faţă este doar ultimul, dar nu şi singurul la nivel local. Lucrările de reparaţii la fostul spital de boli contagioase, sensul giratoriu şi asfaltările deja măcinate reprezintă doar câteva exemple şi tot atâtea situaţii în care cred că s-au cheltuit mult mai mulţi bani decât ar fi fost normal. Probabil că într-o bună zi toate aceste adevăruri, acompaniate de altele, pe care nu le ştim, vor ieşi la lumină, aşa cum se întâmplă azi la Băneşti.
P.S. Ieri am fost să văd cu ochii mei lucrarea pe bani publici despre care am vorbit mai sus. Am găsit la Voila o clădire ce aduce mai mult cu o pensiune de lux (parchet melaminat, ferestre şi uşi din termopan stratificat, gresie şi faianţă, acoperiş din tablă ondulată) decât un aşezământ social unde urmează să ajungă oameni ai străzii. Vă garantez că puţini dintre noi dispunem acasă de un astfel de confort. Oare să fie vorba de grija administraţiei pentru cetăţenii cu probleme sau de încă o cheltuială publică cu dedicaţie?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu