Zilele trecute am asistat la festivitatea de deschidere a serbărilor de toamnă ale oraşului, „intitulate” (vorba lui Garcea) de autorităţi „Câmpina Medievală”. Manifestarea copiată absolut jenant de edilii noştri (ori de cine le bagă astfel de idei în cap) din cultura locală a altor oraşe româneşti cu tradiţie în acest sens, a lăsat un gust amar multor câmpineni iubitori ai obieciurilor şi culturii autentice locale.
Sâmbătă, 17 septembrie, pe o scenă amplasată în centrul civic, am urmărit preţ de câteva minute o poveste ieftină de cabaret, cu prinţese, cavaleri şi o armură de recuzită agăţată într-un par pe un colţ de scenă, unde câţiva politruci complet rupţi de realitate şi-au ridicat „fustiţele” în faţa celor aproximativ 150 de privitori chemaţi de acasă să îi aplaude.
În imediata vecinătate a kitsch-ului pus în scenă de aceşti cavaleri ai tristei figuri, târgoveţii (câmpinenii) s-au arătat mai degrabă interesaţi de mititei, cârnaţi, bere şi suveniruri, sancţionând astfel regia unui spectacol politicianist previzibil.
Ceea ce ar fi putut reprezenta o parte cât de cât lăudabilă a acestei sindrofii plătită cu mulţi bani publici şi anume decernarea unor premii pentru elevii şi profesorii care au obţinut rezultate notabile la diferite concursuri pentru şcolile câmpinene, am aflat (din mai multe surse credibile) că a fost, de fapt, un simplu clişeu politic, folosit de cei de la putere şi în alte localităţi din judeţ, aşadar nimic din suflet, ci doar din interes.
„Câmpina Medievală” (şi aici mă refer în exclusivitate la scurta festivitate de deschidere) a avut şi momente vesele, care se pot încadra perfect la rubrica Caţavencilor - „Din puţul gândirii” -, cum ar fi acela în care primarul Tiseanu l-a recomandat pe Ovidiu Cord un „sprijinitor din umbră” (de ce din umbră şi ce a sprijinit nu am aflat), iar omul de afaceri, care este şi consilier judeţean, ne zâmbea complice din spatele ochelarilor de soare ca într-un tablou de Grigorescu. Sau acela în care consilierul local Dan Telegescu a fost prezentat drept proaspăt radioamator „receptor” (unii au înţeles „difuzor portocaliu”, ceea ce a creat o confuzie totală) şi nu în cele din urmă o altă perlă a primarului, prin care a vrut să arate că manifestarea nu este politizată (probabil că a vrut să spună pedelizată, că altfel nu înţeleg logica), argumentând că pe scenă sunt şi reprezentaţi ai altor partide, nu doar ai PDL.
În altă ordine de idei, „Câmpina Medievală” a adus din nou în prim-plan cârnăţăria înşirată de-a lungul bulevardului Carol I (o sursă constantă de nervi pentru toţi locuitorii din zonă), care paradoxal, cred că a fost singurul element autentic al unui târg de provincie din epoca evului mediu, despre care prin cărţi se povesteşte că „atmosfera de tavernă plutea în aer împrăştiind toate mirosurile mai mult sau mai puţin îmbietoare”.
Cu unele excepţii (concertele trupelor The Sixteens, Compact, Voltaj, unde am văzut multă lume), găselniţa autorităţilor care anul acesta s-a numit „Câmpina Medievală” cred că va rămâne o sărbătoare fără blazon, o copie de prost gust al cărei simbol poate fi imaginea unei armuri de cavaler agăţată într-un par, pe un colţ de scenă.
Sâmbătă, 17 septembrie, pe o scenă amplasată în centrul civic, am urmărit preţ de câteva minute o poveste ieftină de cabaret, cu prinţese, cavaleri şi o armură de recuzită agăţată într-un par pe un colţ de scenă, unde câţiva politruci complet rupţi de realitate şi-au ridicat „fustiţele” în faţa celor aproximativ 150 de privitori chemaţi de acasă să îi aplaude.
În imediata vecinătate a kitsch-ului pus în scenă de aceşti cavaleri ai tristei figuri, târgoveţii (câmpinenii) s-au arătat mai degrabă interesaţi de mititei, cârnaţi, bere şi suveniruri, sancţionând astfel regia unui spectacol politicianist previzibil.
Ceea ce ar fi putut reprezenta o parte cât de cât lăudabilă a acestei sindrofii plătită cu mulţi bani publici şi anume decernarea unor premii pentru elevii şi profesorii care au obţinut rezultate notabile la diferite concursuri pentru şcolile câmpinene, am aflat (din mai multe surse credibile) că a fost, de fapt, un simplu clişeu politic, folosit de cei de la putere şi în alte localităţi din judeţ, aşadar nimic din suflet, ci doar din interes.
„Câmpina Medievală” (şi aici mă refer în exclusivitate la scurta festivitate de deschidere) a avut şi momente vesele, care se pot încadra perfect la rubrica Caţavencilor - „Din puţul gândirii” -, cum ar fi acela în care primarul Tiseanu l-a recomandat pe Ovidiu Cord un „sprijinitor din umbră” (de ce din umbră şi ce a sprijinit nu am aflat), iar omul de afaceri, care este şi consilier judeţean, ne zâmbea complice din spatele ochelarilor de soare ca într-un tablou de Grigorescu. Sau acela în care consilierul local Dan Telegescu a fost prezentat drept proaspăt radioamator „receptor” (unii au înţeles „difuzor portocaliu”, ceea ce a creat o confuzie totală) şi nu în cele din urmă o altă perlă a primarului, prin care a vrut să arate că manifestarea nu este politizată (probabil că a vrut să spună pedelizată, că altfel nu înţeleg logica), argumentând că pe scenă sunt şi reprezentaţi ai altor partide, nu doar ai PDL.
În altă ordine de idei, „Câmpina Medievală” a adus din nou în prim-plan cârnăţăria înşirată de-a lungul bulevardului Carol I (o sursă constantă de nervi pentru toţi locuitorii din zonă), care paradoxal, cred că a fost singurul element autentic al unui târg de provincie din epoca evului mediu, despre care prin cărţi se povesteşte că „atmosfera de tavernă plutea în aer împrăştiind toate mirosurile mai mult sau mai puţin îmbietoare”.
Cu unele excepţii (concertele trupelor The Sixteens, Compact, Voltaj, unde am văzut multă lume), găselniţa autorităţilor care anul acesta s-a numit „Câmpina Medievală” cred că va rămâne o sărbătoare fără blazon, o copie de prost gust al cărei simbol poate fi imaginea unei armuri de cavaler agăţată într-un par, pe un colţ de scenă.
P.S. 1 Am aflat cu plăcere că scriitura de săptămâna trecută din această rubrică, referitoare la faptul că administraţia Tiseanu a hotărât să oblige elevii de clasa a XII-a să înoate la bazinul construit de ministresa Udrea, a făcut valuri printre politrucii locali. Din câte se pare, prima măsură ar fi fost aceea de a include în proiectul „la scăldat, obligatoriu” şi elevii din şcolile generale. În lipsa unei alte strategii, e bine şi atât.
P.S. 2 Primii doi culturnici ai oraşului, Dulă şi Bondoc, au însoţit zilele trecute ansamblul folcloric „Ghiocelul” într-o deplasare în Bulgaria. Curiozitatea m-a împins să ştiu în ce calitate au plecat cei doi colonei în această excursie şi am aflat pe surse că ar fi fost trimişi special de administraţia Tiseanu să urmărească grupul de dansatori asupra căruia plana suspiciunea că ar intenţiona să ceară azil politic dincolo de Dunăre. Eu unul nu cred un asemenea scenariu hazliu şi tocmai de aceea susţin că bravii oşteni PDL-işti au făcut această deplasare „obositoare” numai din dorinţa de a reprezenta oraşul cu cinste şi devotament.
P.S. 2 Primii doi culturnici ai oraşului, Dulă şi Bondoc, au însoţit zilele trecute ansamblul folcloric „Ghiocelul” într-o deplasare în Bulgaria. Curiozitatea m-a împins să ştiu în ce calitate au plecat cei doi colonei în această excursie şi am aflat pe surse că ar fi fost trimişi special de administraţia Tiseanu să urmărească grupul de dansatori asupra căruia plana suspiciunea că ar intenţiona să ceară azil politic dincolo de Dunăre. Eu unul nu cred un asemenea scenariu hazliu şi tocmai de aceea susţin că bravii oşteni PDL-işti au făcut această deplasare „obositoare” numai din dorinţa de a reprezenta oraşul cu cinste şi devotament.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu