Cronica unei rivalităţi mincinoase

Meciul de fotbal din Cupa României, care a avut loc fix acum o săptămână, între CSM Câmpina şi Unirea Câmpina, a fost un adevărat spectacol, rar întâlnit în ultimii ani în oraşul nostru, cu o încărcătură emoţională ieşită din comun. Ceea ce trebuia să fie o simplă confruntare sportivă între două echipe de fotbal, s-a transformat într-o luptă plină de ambiţii, dusă până la extrem de o mână de politruci care, nemaigăsind altă sursă de propagandă, au pus la cale o mare cheltuială din banul public de „dragul” suporterilor.
Am să mă refer aici mai puţin la obrăznicia şi îndrăzneala acestor politruci aşezaţi vremelnic pe scaunul puterii, aceea de a folosi în mod discreţionar fonduri din banul public, plătite cu greu şi nejustificat (vezi mărirea taxelor şi impozitelor locale cu 20%) de către toţi contribuabilii şi mai degrabă la rivalitatea mincinoasă pe care aceşti oameni injectaţi cu un tupeu fantastic au reuşit să o aducă în rândul iubitorilor de fotbal şi al opiniei publice în general.
Ca să fiu mai explicit în a demonstra făţărnicia politicianistă, am să vă reamintesc doar câteva dintre „măreţele” lor realizări în plan sportiv, care sunt de notorietate şi stau mărturie împotriva acestei găselniţe electorale care se cheamă implicarea administraţiei locale în fotbal cu bani publici: desfiinţarea FCM Câmpina, echipă de fotbal cu mare tradiţie a oraşului, care s-a stins în mandatul trecut exclusiv pe mâna celor care azi deţin puterea în Primărie; desfiinţarea traseului de motocros printr-un „ordin de împădurire” despre care am scris la vremea respectivă - azi cluburile de motocros din oraş se căciulesc pe la uşa mereu închisă a primarului pentru o bucată de teren, oriunde, numai să se poată antrena; buget derizoriu în ultimii 11 ani la capitolul sport, lucru care a împins toată mişcarea sportivă câmpineană în colaps - rezultatul: niciun sport de echipă (cu excepţia fotbalului), niciun club care să polarizeze mişcarea sportivă în şcoli, nicio bază sportivă publică, într-un cuvânt un mare NIMIC.
Aşadar, politrucii asfaltangii de la putere, care au o singură grijă, de a colecta taxele şi impozitele, pentru a le distribui apoi după bunul lor plac, sunt arhitecţii acestui sumbru peisaj al vieţii sportive câmpinene, iar azi vin să ne spună cât de mult îi pasionează fotbalul local. Aceste lipitori mincinoase au simţit că le fuge pământul de sub picioare şi s-au aplicat ca nişte ventuze pe corpul slăbit (falimentar) al celor de la Unirea Câmpina.
I-am văzut la meci, în tribuna stadionului Poiana, printre oameni, cu un rânjet superior pe faţă (e drept, nu pe toţi!), gata să le dea o lecţie celor care susţin echipa adversă din propriile buzunare şi mai cu seamă cu multă pasiune. Numai că, după câteva minute de fotbal, au început să le tremure izmenele Armani, iar la sfârşit au plecat cu coada între picioare să le raporteze şefilor, spăşiţi, marele eşec.
Din păcate, tot ceea ce a reuşit să facă administraţia Tiseanu prin această infuzie grabnică a banului public la Unirea Câmpina, nu este decât actul de naştere al unei rivalităţi mincinoase între două cluburi, care în mod normal ar fi trebuit susţinute în mod egal sau, în ultimă instanţă, unificate sub culorile unei singure echipe.

Politrucii din administraţia locală nu au făcut altceva decât să-i dezbine pe câmpineni, aşa cum de altfel şefii lor de la Bucureşti îi dezbină pe români. Incapabili să înţeleagă conceptul de interes general, pentru care au jurat la investitura în funcţii, aceşti şefi de clanuri politice ne sfidează în continuare, pe banii noştri, crezând că sunt lipiţi definitiv de scaunele puterii.
Ca un iubitor de sport şi mai ales de fotbal, nu pot decât să mă bucur pentru că cei de la Unirea au găsit soluţia financiară de a nu desfiinţa clubul, pentru că orice sport care dispare înseamnă un pic mai rău pentru societate. Însă nu înţeleg apetenţa unor oameni de acolo pentru promovarea acestei rivalităţi mincinoase şi chiar a violenţei. Cred că cei de la Unirea nu trebuie să intre în jocul murdar al unora dintre politrucii needucaţi care îi manevrează, pentru că ar fi păcat ca toată munca lor de până acum să se risipească în urma unui capriciu electoral de un sezon.
Dincolo de rivalitatea mincinoasă promovată de politrucii care deţin puterea în administraţia locală, meciul dintre CSM Câmpina şi Unirea Câmpina a fost o bucurie pentru iubitorii de fotbal. Cei peste 1000 de spectatori au avut ce vedea pe arena din Poiana, ca în vremurile bune şi ăsta este singurul lucru care contează.

P.S. 1 După ce săptămâna trecută le-am cerut celor aflaţi la putere în administraţia locală transparenţă totală în ceea ce priveşte cheltuirea banului public (şi am primit foarte multe semnale pozitive de la cetăţeni), băieţii au şi luat prima măsură: i-au dat ordin directorului Direcţiei Economice din Primărie, Gheorghe Ecaterinescu, să verifice la sânge societatea care administrează terenul de minifotbal de la Casa Tineretului, unde sunt şi eu asociat. Foarte bine, pentru că nu am nimic de ascuns în spatele acestei afaceri din păcate falimentară. Însă, în timpul în care Ecaterinescu se va opinti să îmi găsească ceva în neregulă, îl invit să se gândească la răspunsuri pentru următoarele întrebări: a organizat sau nu Spitalul Municipal Câmpina, al cărui membru în Consiliul de Administraţie din partea Primăriei este Gheorghe Ecaterinescu, licitaţie pentru lucrările de reparaţii în valoare de aproximativ 6 miliarde lei vechi la spitalul de boli contagioase desfiinţat anul trecut? Ce firmă a făcut lucrarea şi de ce a fost absolut necesară cheltuirea unor sume impresionante pentru repararea unui spital desfiinţat? Răspunsul îl aştept în mod public pentru că, nu-i aşa, este de interes general. Ecaterinescu a spus întotdeauna că este un foarte bun colector de taxe, însă nimeni nu l-a întrebat în ce direcţii ajung aceste taxe, sub semnătura lui.

P.S. 2 Un nenorocit de politruc care nu mă înghite a avut tupeul să impună unui agent economic scoaterea afişului cu reclama acestei rubrici („Cuvântul care înţeapă”) din geamul prăvăliei sale. Îl anunţ pe această cale că astfel de practici securiso-comuniste nu mă vor intimida. Am să vă povestesc în curând şi alte detalii despre acest măgar, pe care îl anunţ că pentru fiecare afiş interzis voi pune alte 25 în locuri în care ordinăria lui nu va putea ajunge.